Fake news for dummies

„Fake news/știri false”: de ce preferăm să le numim „dezinformare”

Deși este utilizat pe scară largă, termenul „fake news/știri false” este considerat din ce în ce mai inadecvat: este prea nebulos și imprecis - ca să nu mai vorbim de conotațiile politice - și cuprinde o gamă mult prea largă de fenomene (cum ar fi satira și parodia programelor de știri, fabricarea, manipularea, publicitate și propagandă; Tandoc și colab., 2017).

În conformitate cu poziția Comisiei Europene și a Consiliului Europei, adoptăm cadrul teoretic referitor la dezinformare, care definește trei tipuri de informații false și / sau dăunătoare:

• Mis-information/ Informații greșite: informații false care sunt partajate din neatenție, fără a intenționa să provoace vătămare.
• Dis-information/Dezinformare: intenționând să provoace vătămare, prin partajarea deliberată a informațiilor false.
• Mal-information: informații sau opinii autentice împărtășite pentru a provoca daune, de ex. discursul de ură, hărțuirea.